Lansare studiu despre sursele de informare ale românilor în ceea ce privește sănătatea lor

Asociația CREDU, asociație specializată în proiecte de educație în sănătate, a lansat pe 28 februarie 2024, în cadrul evenimentului ‘Alegeri Sănătoase’, un studiu despre sursele de informare ale românilor în ceea ce privește sănătatea lor sau a familiilor lor, precum și un demers de identificare a creatorilor de conținut de sănătate (health influencers) și o poziționare a acestora față de comunitățile lor.

În epoca în care trăim oamenii își iau informații legate de sănătate, într-o anumită măsură,  din mediul online. Cercetarea despre obiceiurile de sănătate ale românilor a fost realizată cu scopul de a identifica aspectele pozitive ale acestei stări de fapt, așa cum arată și studiile internaționale. Mai mult, segmentul  creatorilor de conținut (medici și non medici) este în permanentă creștere și odată cu el se conturează și potențialul educativ al acestui fenomen.”, consideră Oană Voicu, președinta Asociației Credu.

Participanții la studiul efectuat în perioada noiembrie 2023 – februarie 2024, pe un un eșantion de 413 de persoane, realizat atât online cât și offline, au declarat că își iau informațiile de sănătate din media clasice: TV (18,24%), radio (5,07%), reviste și ziare tipărite (6,42%), dar și din reviste și ziare online 17,91%, din bloguri (11,15%), podcasturi 21,96% sau social media: Facebook (26,35%), Instagram (25,68%), LinkedIn (4,39%), Tik Tok (13,51%), Youtube (20,16%) și evenimente online de sănătate (4,73%). De asemenea, cei chestionați iau în considerare și alte surse de informare precum: cărți cu teme de sănătate, broșuri sau ghiduri, evenimente medicale sau de sănătate, fizice sau online. Totodată un procent de 87% dintre ei consideră că organizațiile care activează în domeniul sănătății (instituții medicale, producători/distribuitori de mediamente, suplimente alimentare, produse naturale de îngrijire personală, a casei etc.) ar trebui să fie mai implicate în educația de sănătate a publicului lor.

În ceea ce privește creatorii de conținut de sănătate pe care declară că îi urmăresc, românii îi aleg pentru informații strict medicale și pentru că sunt medici (42,09%), pentru informare (54,55%), pentru motivare (26,26%), de asemenea îi mai aleg după după teme de nutriție (persoane care abordează teme de nutriție, care gătesc sănătos) 32.77%, persoane care abordează teme de sport și activitate fizică 23,65%, sănătate mintală 26,35%, sănătate generală 29,39%, în timp ce 29,39% nu urmăresc astfel de persoane.

În Romania există mai multe tipuri de creatori de conținut de sănătate: cei din domeniul medical (medical influencers) – medici, personal auxiliar, precum și alți influențatori certificați precum psihologii etc.; creatorii de conținut generalist dar care abordează și subiecte de sănătate; influențatorii care vin din rândurile pacienților (patient influencers) – aici sunt incluse și asociațiile de pacienți care vorbesc în numele persoanelor cu afecțiuni, publică testimoniale etc.; creatori de conținut persoane publice (celebrity influencers).

Medical influencerii cu care s-a stat de vorbă în cadrul studiului consideră că oamenii le urmăresc conținutul pentru că oferă informații medicale într-un mod accesibil, pentru că reprezintă surse credibile și autentice de informare în acest domeniu. Declară că în afara experienței se informează continuu din surse de informare ceritificate (tratate, ghiduri, studii, cercetări relevante etc). De asemenea, apelează la abordări creative de prezentare a informației pentru a veni în ajutorul publicului: prin tehnici de storytelling, tehnici de asocieri, exemplificări inedite, prin conținut atractiv precum animațiile sau quizz-urile. Principalele provocări cu care se confruntă în această calitate sunt legate de dezinformarea din mediul online (multă informație eronată), negativitatea asociată comunicării de acest tip (mesaje „urâte”), lipsa timpului, oboseala sau rutina. Tot ei indică, însă, și câteva oportunități: deschiderea spre comunitățile de pacienți, educarea acestora, accesibilitatea crescută, astfel este mai ușor ca informația să ajungă la populație. Oferă, de asemnea, și sfaturi pentru alte cadre medicale care vor să ofere conținut educațional comunităților: aceștia ar trebui să fie autentici (conținutul medical destinat publicului larg nu e divertisment), să se devolte continuu, să fie atenți la managementul timpului personal.

Creatorii de conținut generalist care abordează și subiecte de sănătate consideră că oamenii îi urmăresc pe aceste teme pentru abordarea prietenoasă, pentru că le sunt familiari și se regăsesc în poveștile lor de viață (pentru că prezintă “cazuri și simptome” cu care s-au confruntat și ei). Pentru acuratețea informațiilor prezentate declară că se documentează din studii de specialitate, fac apel la medici sau alți specialiști etc. Și ei folosesc tehnici creative de prezentare a informației: jocuri de imaginație (scenete, folosirea de personaje imaginare pentru exemplificare), infografice, sondaje, tehnici de storytelling. Provocările cu care se confruntă aceștia sunt: adaptarea informațiilor din domeniul sănătății pe limbajul publicului larg, un timp mai mare de pregătire și documentare față de alte teme abordate, în timp ce oportunitățile identificate sunt legate de educarea publicului, schimbarea de comportamente legate de prevenție, “șansa de a oferi informații și de a schimba lucrurile în bine în jurul tău și în comunitatea ta”. Sfaturile pentru cei care vor să abordeze această tematică, fie în calitate de influencer generalist sau de pacient influencer (creator de conținut care are calitatea de pacient, suferind de afecțiunea/afecțiunile pe care le prezintă): formarea personală continuă, consecvență, credibilitate, documentare, sinceritate, autenticitate.

Asociațiile de pacienți care joacă și rolul de patient influencers declară că prezintă către comunitățile lor povești personale și mărturii de la membrii comunității în proporție de 75%, resurse educaționale despre boala specifică – 68,8%, informații generale despre sănătatea emoțională și stilul de viață al pacienților – 43,8%.

Oamenii declară că ar înceta să urmărească un creator de conținut din zona de sănătate dacă ar avea senzația că mare parte din conținut este plătit de companii sponsor (62,5%), dacă nu mai au încredere în informația oferită (48,65%), dacă acești creatori și-au pierdut intereseul în a prezenta informații noi și de calitate (22.97%), dacă persoana respectiva are o problemă de imagine (15,20%).

“Doar o parte a comunicării în sănătate este reglementată, cea medicală, însă domeniul este mai vast de atât și, în general, cei care sesizează neregulile sunt tocmai persoane din audiență. De accea, aducem o serie de recomandări pentru comunități, la ce să fie atenți când își iau informații legate de sănătate”, a continuat Oana Voicu.

Credibilitate și expertiză – să fie foarte clar cine este persoana din spatele conținutului de sănătate (nume și nu alias, certificări, recomandări etc)

Transparență – parteneriatele cu companiile care activează în sănătate trebuie comunicate de fiecare dată.

Sesizarea informațiilor înșelătoare  – conținutul despre sănătate ar trebui întotdeauna să se bazeze pe informații științifice sau de încredere.

Respectarea dreptului la confidențialitatea informațiilor ale pacientului sau a clientului de servicii de sănătate non-medicale  – conținutul sub formă de testimonial, exemplele trebuie făcut public doar cu acordul pacientului sau clientului.

Echilibrarea intereselor de sănătate publică cu cele comerciale – starea de sănătate a pacienților și clienților sau a consumatorilor ar trebui să primeze în conținutul despre sănătate în fata obiectivelor comerciale.

Recomandări desprinse din studiu:

  • Creatorii de conținut de sănătate au responsabilitatea de a prioritiza informarea și educarea audienței.
  • Promovarea sănătății și a comportamentelor pozitive legate de aceastea poate contribui la îmbunătățirea sănătatii publice.

Pentru mai multe detalii ale studiului contactați Asociația CREDU la oana.voicu@creativeideas.ro

 

Related Posts

Despre autor