Cercetarea națională CREDU arată că sărbătorile nu creează vulnerabilități noi, le activează pe cele existente. Normalizarea socială, lipsa rutinei și presiunea emoțională din familie transformă Paștele într-un moment de risc cumulat.
Paștele este, în imaginar colectiv, timpul revederii și al bucuriei. În cabinet și în datele de cercetare, este ceva mai complicat decât atât. CREDU – Centru de Cercetare, Educație și Comunicare pentru Sănătate Publică atrage atenția asupra unui fenomen documentat, dar rar discutat deschis: sărbătorile nu aduc neaparat comportamente nesănătoase noi, ci, mai degraba, le amplifică pe cele care existau deja, funcționând ca un catalizator al presiunilor acumulate.
Mecanismul invizibil al sărbătorilor
Cercetarea națională CREDU, realizată pe 1.200 de persoane și 20 de medici și specialiști, analiz a 300 mesaje lehate de obicieurile nesanatoase a documentat un lanț predictibil: Presiune → Epuizare → Compensare → Repetiție → Normalizare → Cronicizare. Sărbătorile introduc simultan trei dintre acești factori, deodată: presiunea socială și de apartenență („ca tot omul, de Paște”), epuizarea de final de ciclu și lipsa rutinei care, în cercetare, apare ca unul dintre cei mai subestimaiți factori de risc.
Rezultatul este ceea ce CREDU definește drept „pluri-compensare de sărbători”: mai puțină mișcare, mai mult mâncat emoțional; mai puțină liniște, mai multe ecrane; mai mult alcool, mai puțin somn. Fiecare în parte pare inofensiv. În cumul, reflectă exact media de 4,1 comportamente cu risc per român, documentată de cercetare.
| Capcana normalizării: expresia „ca tot omul, de sărbători” nu este o scuză, este un mecanism documentat de apărare cognitivă. Comparatia cu grupul social reduce percepia riscului și blochează conștientizarea. Cercetarea CREDU arată că 58% dintre români normalizează riscul exact prin această comparatie. |
Ce ne spun specialiștii
Medicii și psihologii intervievși de CREDU descriu un fenomen recurent: după perioadele de sărbători, consultațiile legate de comportamente cu risc cresc vizibil, un mecanism predictibil, cu rădăcini în dinamicile emoționale pe care sărbătorile le activează, nu neaparat le creează.
„Pacienții ajung în cabinet nu pentru comportamentul în sine, ci pentru efectele lui: oboseală cronică, anxietate, relații afectate. Perioadele de sărbători intensifică tot ce era deja prezent. Consumul de alcool este normalizat cultural, mâncatul excesiv este celebrat, statul pe ecran este acceptat ca relaxare. În realitate, toate acestea funcționează ca mecanisme de reglare emoțională: reduc disconfortul pe moment, dar nu rezolvă nimic. Și când presiunea revine și revine întotdeauna, comportamentul revine cu ea.”
— Psih. Mrd. Ortansa Mărgărit, Psihoterapeut
Literatura de specialitate confirmă și ea ceea ce medicii observă clinic: perioadele de sărbători combină trei factori care favorizează comportamentele compensatorii: ruptura de rutină, creșterea interacțiunilor sociale cu potențial conflictual și presiunea performanței emoționale („trebuie să fiu fericit, relaxat, prezent”). Această combinatie activează exact Umbrele documentate de CREDU: tensiunea neexprimată, presiunea socială, singurătatea în mijlocul multor oameni și epuizarea de final de ciclu.
„Masa de Paște este momentul în care „migrarea compensării” devine cel mai vizibilă. Stresul acumulat își caută o supapă rapidă, iar contextul social o legitimează. Ceea ce vedem în cabinet în săptămânile următoare este efectul cumulat al unor alegeri care, în momentul în care au fost făcute, păreau complet normale.”
— Dr. Daciana Toma, Medic Primar Medicină de Familie
Răspunsul CREDU: conștientizare, nu interdicție
CREDU răspunde acestei realități prin programul național Alegeri pentru Sănătate și instrumentul de educare ROA – Reglajul obiceiurilor nesanatoaseprin alegeri. Mesajul pentru această perioadă este deliberat simplu: Paștele nu trebuie să fie un moment de interdicție, ci unul de introspectie.
Cercetarea identifică șapte factori emoționali de fond (numiți “Umbre”) care stau la baza comportamentelor nesănătoase: tensiunea neexprimată, anxietatea de fond, singurătatea, presiunea socială, plictiseala, epuizarea cronică și durerea emoțională nerezolvată. Sărbătorile nu aduc “Umbre” noi, ci le activează simultan pe cele existente, în condiții de presiune socială maximă și lipsă de rutină.
| ROA – Reglajul Obiceiurilor prin Alegeri:Un ghid practic de înțelegere, nu o terapie și nu un protocol medical. Pornind de la întrebarea „ce nevoie reală acoperă acest obicei?”, ROA arată ce putem pune concret în loc – prin pași mici, fără interdicții și fără judecată.
Cei 5 Piloni: Somnul · Liniștea · Mișcarea · Mâncarea reală · Conexiunea autentică |
„Comportamentele cu risc sunt adesea niște scuturi în spatele cărora ne ascundem de realități greu de gestionat. Când înțelegem de ce ne este greu să renunțăm la un obicei nesănătos, bariera cade și putem începe să facem alegeri care să ne onoreze sănătatea. Programul CREDU adresează direct această nevoie de înțelegere – și o face fără judecată.”
— Psih. Mrd. Ortansa Mărgărit, Psihoterapeut
Comunitatea Alegeri pentru Sănătate
Programul național CREDU continuă prin platforma educationala și comunitatea alegeripentrusanatate.ro, un spațiu fără judecată în care oamenii pot înțelege mecanismele din spatele obiceiurilor lor. Platforma se adresează atât publicului larg, cât și medicilor, psihologilor și comunicatorilor de sănătate care mediază informația medicală.
Mesajul campaniei pentru această perioadă rămâne același cu care CREDU a pornit de la începutul programului: fără morală, fără interdicții, fără vinovăție. Paștele poate fi și un moment de întrebare sinceră: nu față de ce mâncăm sau bem, ci față de ce avem cu adevărat nevoie.
„Un obicei nesănătos nu dispare când îl interzici, ci când nevoia din spatele lui găsește un alt răspuns. Dacă mananciă emoțional de sărbători, nu o faci pentru că ai uitat că e nesănătos, ci pentru că masa de Paște vine cu o presiune socială, o oboseală și o tensiune familială pe care mâncarea le acoperă rapid, aceasta este Umbra din spatele obiceiului. Cercetarea noastră arată care sunt acele nevoi reale în rândul românilor”
— Oana Voicu, fondator CREDU, specialist în educație și promovarea sănătății
Contact presă: CREDU – Centru de Cercetare, Educație și Comunicare pentru Sănătate Publică | alegeripentrusanatate.ro
